|
Porky
|
Data: Duminică, 29.06.2008, 14:07 | Mesajul # 1 |
![]( "Avatarul utilizatorului Porky")
Spurcat şi neliniştit
Grupa: Membru UPC
Mesaje: 132
Off-line
Statut ICQ
|
Ceea ce este foarte supărător nu sunt părţile negative pe care românii le au. La fel ca şi alte naţii, poporul român are propriile greşeli, propriile slăbiciuni şi propriile defecte. Ceea ce este mai supărător este tăcerea noastră când vine vorba de meritele pe care o serie de inventatori şi personalităţi de primă mărime ale neamului nostru carpatic le-au adus, nu numai poporului român, ci întregii lumi, dar care nu sunt recunoscuţi la întreaga lor capacitate sau chiar deloc. Intrarea României în Uniunea Europeană necesită, pe lângă noi reforme şi legi, o exprimarea clară a identităţii naţionale a românilor. Europenii sunt interesaţi să afle cine este cu adevărat România, care este specificul nostru, care este esenţa românilor. Românii trebuie să răspundă acestei provocări fără întârziere. Românii trebuie să ridice şi ei întrebarea, cine suntem noi cu adevărat? Românii au datoria morală şi spirituală să caute în adâncul sufletului lor esenţa de a fi român. Ce înseamnă cu adevărat spiritul de român? Pe cât de complexă este această misiune, pe atât de necesară, chiar vitală pentru existenţa românească. Chiar nimănui nu-i pasă de cum ne văd alţii? Chiar nimeni nu se revoltă când suntem marginalizaţi, puşi la coada Europei, pe porţile căreia intrăm aproape cu forţa? Dar se uita faptul că noi suntem cei care, într-o oarecare măsură, am împiedicat transformarea Europei într-un paşalâc turcesc. Ţările române au luptat împotriva ocupaţiei Imperiului Otoman încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, când turcii au pus prima data piciorul pe pământ european. Mărturie stau luptele grele duse de conducători ca Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare sau Iancu de Hunedoara, care au stat în calea expansiunii otomane spre centrul Europei. Întreaga Peninsula Balcanică a fost sub ocupaţie musulmană, drapelul verde al islamului fluturând pe pământuri creştine. Regatul Ungar a dispărut în urma bătăliei de la Mohaci. Constantinopol şi Belgrad au fost asimilate turcilor. Dar ţările române nu. Chiar dacă cele trei principate române nu erau unite încă într-o singură ţară, ele n-au fost niciodata cucerite de către Imperiului Otoman, ci doar sub suzeranitatea lui, nepierzându-şi identitatea naţională. Acest lucru însemana că, spre deosebire de toate celelalte popoare din sud-estul Europei, spre deosebire de unguri şi polonezi, românii au fost singurii care şi-au menţinut entitatea statală în timpul Evului Mediu, precum şi propria politică, structurile militare şi administrative şi nu s-au lăsat convertiţi la islamism. În timp ce mulţi creştini din ţările cucerite de turci s-au converit la islamism pentru a beneficia de anumite avantaje, românii şi-au păstrat integritatea religioasă. Efectele cuceririlor turceşti sunt vizibile în ţările din Peninsula Balcanică unde întâlnim o comunitatea musulmană numeroasă. Ce înseamnă acest lucru? Însemnă că noi suntem ce au fost strămoşii noştrii, noi cei din secolul XXI suntem urmaşii unor oameni care au preferat să moară decât să-şi vândă ţara, care au preferat să moară decât să-l vândă pe Iisus, care au preferat să lupte până la moarte decât să cedeze ce e al lor. Ca urmare, noi suntem astăzi pe aceleaşi meleaguri în care au fost ei acum aprope 2000 de ani. De ce România tace?? De ce nimeni nu recunoaşte meritele acestei ţări, care prin reprezentanţii ei a schimbat lumea. O lumea care a evoluat prin descoperirile şi invenţiile lor. Imaginaţi-vă omenirea fara genialitatea lui Constantin Brâncuşi, care a deschis porţile spre modernitate, fără ingenozitatea lui Henri Coandă, care a făcut posibil zborul cu reacţie, fără curajul si ambiţia lui Train Vuia care s-a desprins primul de la sol, fără perseverenţa lui Tristan Tzară, părintele dadaismului, care a schimbat modul de gândire şi exprimare al tuturor, fără înţelegerea spirituală a lui Mircea Eliade, primul care a realizat o antologie a tuturor religiilor, fără inteligenţa lui Nicolae Paulescu care a descoperit insulina. Şi acestea sunt doar câteva nume binescunoscute nouă, dar pe lângă ei mai sunt mulţi alţii. România trebuie să-şi premieze geniile. România trebuie să strige în gura mare folosul pe care l-a adus întregii lumi. România şi românii de pretutindeni trebuie să se promoveze. Modestia, una dintre calităţile românilor, foloseşte în momentul în care am stabilit, pe plan universal, că noi, românii, am dat lumii unele dintre cele mai strălucite minţi. Lumea îşi bate joc însă de modestia noastră. Nimeni nu recunoaşte meritele româneşti şi asta pentru că noi înşine nu le facem cunoscute. Unii ne fură tezaurul, alţii ne fură patentele, alţii ne fură artiştii şi tăcerea noastră ne fură identitatea. Este foarte important de evidenţiat ceea ce suntem si ceea ce nu trebuie să uităm că suntem. Oameni cu spirit de genialitatea, cu suflet de sacrificiu, cu minte de inovatori. De ce nu a înţeles românul până acum că nu trebuie să permită nimănui să ia nimic de la el, căci asta înseamnă că se vinde pe el însuşi pe indiferenţă. Constantin Brâncuşi e al nostru, Mircea Eliade e al nostru, Henri Coandă sau Traian Vuia sau Tristan Tzară etc. De ce să spună Occidentul că Brâncuşi a fost francez, sau Eliade sau Tzară. Nu!!! Toţi au fost români! Toţi s-au născut pe pământ românesc şi s-au format în stil românesc, în sânge de român. Evoluţia lor a început aici, cu noi, cu tine, cu generaţii întregi înaintea noastră. Pe lângă aceste nume de valoare incontestabilă, adaug pe lista menţionată şi alţi români celebri fără contribuţia cărora dezvoltarea omenirii nu ar fi avut acelaşi traseu. Unul dintre cei mai mari savanţi ai tuturor timpurilor a fost Nikola Tesla. Vă este numele cunoscut? Dacă răspunsul este negativ, nu-l uitaţi. Acest nume nu trebuie să mai părăsească conştiinţa românească. Henri Coandă recunoaşte etnia de român a inventatotrului sistemului bifazat de curent electric alternativ, al radioului, al câmpului magnetic învârtitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris) şi chiar a submarinului, a primelor motoare asincrone bifazate, a generatoarelor electrice sau transformatorului electric de inalta frecventa. Thomas Eddison a inventat becul aprins de curent electric direct. Nikola Tesla a inventat curentul electric alternativ. Asta înseamnă că Eddison a aprins un bec, dar românul a inventat cum să aprindă toată lumea becul lor. Nicolae Teslea, fiul lui Miluţin Drăghici (nume mai românesc ca mămăliga) şi Gica Mandici, tot o româncă, a fost un prolific inventator în domeniul electro şi radiotehnicii, dar şi în domeniul atomic, studiind fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de înaltă tensiune. Fără nici un semn de întrebarea Nikola Tesla, istro-român din Croaţia, este “creatorul” lumii moderne. Când aprinzi un bec, nu uita că este aprins de un român. Unul dintre miturile culturii americane a fost iniţiat tot de un român. Şi să nu credeţi cumva că mă gândesc la Dracula, personajul cel mai cunoscut al mitologiei româneşti din America. Numele său este John Delorean, inventatorul fenomenului “the muscle cars”. Românul, născut in Michigan, dar dintr-un tată român, este faimos pentru construcţia maşini Pontiac GTO, care a generat naşterea curentului maşinilor “muscle” din America. De asemenea, John Delorean a inventat Lamborghini-ul românesc, masina sport De Lorean DMC-12, care a fost prezentată în filmul “Back to the future” (“Înapoi în trecut”), un mega succes al anului 1985. Datorită faptului că materialul de construcţie al maşinii este inoxul, calitatea unei astfel de maşini nu a fost deteliorată de-a lungul timpului şi chiar în ziua de astăzi, această maşină, produsă în 1981, poate fi considerată modernă. O adevărată inovaţie în domeniul medicinei ne-a fost dată de către doctorul român Dan Gavrilescu, primul chirurg din lume care a executat o operaţie de transplant de esofag. De la prima operaţie executată la data de 20 aprilie 1951 şi până în prezent doctorul român a salvat viaţa a 5 mii de oameni. Importanţa acestei proceduri este vitală. Practic, acest tip de procedură le permite oamenilor cu esofagul deteliorat din naştere sau celor ce au cancer la esofag sau fost otrăviţi prin anumite substanţe să poată mânca şi înghiţi ca nişte oameni normali. Pentru că această realizare chirurgicală a fost iniţiată, practicată şi aprofundată în perioada comunistă, lumea medicală internaţioană nu a avut acces la această performaţă. Profitând de această situaţie, dr. Heimlich, un chirurg din Ohio, a avut curajul să-şi însuşească primorditatea acesei operaţii, cu toate că el a executat prima operaţie de acest fel 5 ani mai târziu decât doctorul român. Astăzi se cunoaşte adevărul despre iniţiatorul transplantului de esofag şi anume doctorul român Dan Gavrilescu. “Art deco” reprezintă un curent artistic născut în Franţa în perioada dintre cele două războaie mondiale, vizibil în multe domenii de activitate: de la arhitectură şi design, până la artele vizuale, modă, muzică, film, sculptură şi pictură. Parisul aniilor `20 este considerat locul de naştere al stilului avangardist în arte: cubism, fauvism, art nouveau şi art deco. Oraşul luminilor era un fel de paradis inspiraţional pentru foarte mulţi artişti, scriitori sau muzicieni, printre care pictorii Pablo Picasso, Paul Cezanne, Henri Matisse, Marc Chagall, scriitorul Ernest Hemingway, sculptorul român Constantin Brâncuşi, compozitorul Igor Stravinsky şi mulţi alţii. Dimitri Chiparuş, considerat părintele sculpturii “art deco” a sculptat cu deosebit talent şi rabdare femeia avangardistă a anilor `20 şi `30: independentă, energetică, misterioasă şi arogantă, capturând esenţa unui Paris elegant şi seducător. Sculpturile lui Dimitri Chiparuş făcute din fildeş, marmură, bronz sau terra-cotta sunt în prezent foarte căutate de iubitorii de artă, atingându-şi adevărata valoare. Lumea artei din zilele noastre a produs o adevărată industrie, de sute de mii de dolari, din comercializarea sculturilor inspirate de talentatul român, un fals vânzându-se cu sume cuprinse între 5 mii şi 15 mii de dolari. O sculptura adevărată produsă de Chiparuş este, în primul rând, foarte greu de găsit şi în al doilea rând foarte scumpă, putând ajunge până la jumătate de milion de dolari. Românii sunt cei mai trişti oameni. Se citeşte pe faţa multora. Unii o arată mai evident, alţii mai puţin. Şi acest lucru nu uimeşte pe nimeni, pentru că istoria noastră (războaie, asuprire cruntă, catastrofe) ne spune povestea durerii ţinute în suflet de-a lungul a generaţii întregi de români. Adevărate comori spirituale sunt muzica populară şi folclorul românesc cântat cu la fel de multă durere cu care a fost compus. Doinele româneşti îţi sfâşie inima şi indiferent de cine le ascultă efectul e acelaşi. E imposibil să fie altfel. Aşa plâng românii. Dar, inventivi din fire, am învăţat că ce nu ne omoară ne face mai puternici şi am inventat reversul. Nu există muzică să te înveselească mai tare decât muzica românilor. Este ritmul nostru. Inima noastră bate în ritmul muzicii noastre. Câştigăm concursuri de muzică şi lumea nu ştie de ce. Muzica noastră este mângâiere de la Dumnezeu, avem nevoie de fericire. Şi vă spun cu o certitudine neomenească: nu există un om mai bun, decât un român fericit. Dar, în aceste momente, România are de dus o luptă grea. România este faţă în faţă cu un duşman care o mănâncă din interior, ca un cancer morbid, un duşman care nu este nazismul, nici comunismul, nici neocomunismul şi nici feudalismul, nu este Ceauşescu şi nici Antonescu, este sărăcia. Oameni mor în case de frig sau că nu au ce să mănânce, copii de român dorm prin pădure. Populaţia în vârstă, părinţii şi bunicii noştrii, mor de frig prin gară că nu au bani de întreţinere. Unitatea românilor este singura rezolvare pe care o avem. Tinerii trebuie să ducă ţara mai departe şi pentru a fi bun, în orice domeniu, trebuie să ştii cine eşti, de unde pleci şi unde ţi-ai propus să ţinteşi. Exprimarea identităţii noastre se face prin cei ce au fost, prin ce se vede în urma unor români de valoare. Ei sunt noi, ei sunt tu, ei sunt copii tăi. A întreba de ce este necesar a ne mândrii cu realizările noastre este la fel cu a nu şti răspunsul la întrebarea: “de ce poporul român este un popor sărac”. Prin expunerea în lumina cunoaşterii a realizărilor noastre uităm să ne mai fie ruşine de cine suntem şi avem curajul să spunem că ce au realizat alţii înaintea noastră suntem tot noi şi atunci, pentru primoa oară, ne putem uita fix în ochii oricui, pentru că ştim adevărul despre noi. Ştii cine eşti. Ca şi Martin Luther King, am şi eu un vis. Când România este în fruntea Europei, când avem un partid al românilor pentru români, când românii înţeleg că guvernul este pentru noi, nu noi pentru guvern, când politica şi politicienii sunt pentru popor şi nu poporul pentru politicieni. Noi alegem guvernul. Am un vis: când românul strigă în gura mare, întrebat fiind ce naţie este, “eu sunt român”. “Născut în România”. Ţara mea, Ţara ta, Ţara noastră. Române, eşti fratele meu, eu sunt sora ta. Visul meu este să fie visul tău, visul nostru. |
|
| |
